Leonardo Da Vinci

LEONARDO DA VINCI

______________________________________________________________________

Pentru omul modern, care coboar? оn adвncurile materiei pвn? la profunzimi

insondabile ?i atinge spa?iile cosmice cu viteze supersonice, Leonardo da

Vinci pare s? fie o personalitate anacronic?. El este totu?i omul

Rena?terii, care a redat omenirii libertatea gвndirii ?i mai ales este un

om al Rena?terii prin aplicarea gвndirii la toate domeniile cunoa?terii

umane. El este un "uomo universale", incapabil s? se limiteze la un singur

domeniu al preocup?rilor, оnv?luind toat? crea?ia cu lumina dragostei sale.

Mesajul pe care ni-l transmite Leonardo da Vinci este, dincolo de

celebritatea, de curiozitatea cu care a cercetat lumea, modul apropierii de

oameni, afectivitatea, generozitatea, solidaritatea uman?. El propune

omului actual modelul form?rii unei personalit??i armonios dezvoltate,

realizвnd echilibrul gвndire-sim?ire prin practica artistic?, prin

exersarea continu? a rezonan?elor afective, care s? nu lase sufletul s? se

usuce, s? r?mвn? оnchis ?i sterp.

Оn prim?vara anului 1452 se na?te la Anchiano, lвng? Vinci, оntre Floren?a

?i Empoli, Leonardo da Vinci, fiul notarului Ser Piero ?i al frumoasei

Caterina. Despre Leonardo da Vinci, Francesco Melzi spunea c? este "un om

asemenea c?ruia Naturii оi este cu neputin?? s? mai creeze un altul..."

Cвnd оmplini 7 ani, fu dat la ?coala din apropiere. Dar, оn satul Vinci de

la poalele Apeninilor, educa?ia lui nu putea merge prea departe. Оn anii

ace?tia nu c?p?tase destule cuno?tin?e din c?r?i ?i de la ni?te dasc?li de

meserie. Оn schimb, va recunoa?te c? descoperise atunci un mare adev?r: c?

dasc?lul cel mai bun al unui artist ?i al unui om de ?tiin?? este natura.

Aici, оn acest peisaj calm ?i armonios, pictorul de mai tвrziu, care a

оn?eles cel dintвi c? peisajul trebuie s? oglindeasc? o stare sufleteasc?,

va c?p?ta оnc? de pe acum acel echilibru despre care vorbe?te fiecare din

operele sale.

A?a au trecut anii pentru Leonardo: оnv??вnd preg?tirea culorilor ?i legile

perspectivei, desenвnd оn sute ?i sute de schi?e tot felul de plante ?i de

vie?uitoare, studiind am?nun?it fiecare mu?chi al trupului omenesc - dar,

оn acela?i timp, interesвndu-se ?i de arhitectur? sau de studiul

rezisten?ei materialelor, c?utвnd s? se l?mureasc? cum func?ioneaz? o

ma?in? sau cum se dezvolt? o floare, оncercвnd s? priceap? cum s-au a?ezat

straturile geologice sau cum zboar? o gвz?...

Оn toate lucrurile din jur caut? via?a - оntr-o macara ce prinde via?? sub

mвna lucr?torului, оntr-o problem? ce prinde via?? sub puterea min?ii

matematicianului, оntr-un chip omenesc ce prinde via?? sub dalta

sculptorului sau sub penelul pictorului. Nimic nu-l pasioneaz? mai mult

decвt s? caute s? priceap? minunea vie?ii.

Оntr-o sear?, cople?it de gвnduri, tвn?rul a adormit ?i a avut un vis

ciudat.

Se f?cea c? оn fa?a lui, mвndra zei?? a naturii оi ar?ta firul de iarb?,

apoi omul, apoi nesfвr?itul cer оnstelat. Apoi оi zise:

- Leonardo, о?i voi dezv?lui toate minunile оmp?r??iei mele, dar cu o

condi?ie: s? nu iube?ti nimic ?i pe nimeni altcineva decвt pe mine... ?i s?

nu-?i d?ruie?ti nim?nui sufletul ?i puterea min?ii decвt mie...

- Dar cine e?ti tu? o оntreb? tвn?rul, оnm?rmurit.

- Eu sunt ?tiin?a, ?opti zei?a cu privirea limpede ?i rece ca cristalul.

P?ze?te-te de furtunile oric?ror patimi! Fii st?pвn pe tine - ?i vei

cuno?te secretul tuturor lucrurilor! Voin?a ta s? fie tare ?i neclintit? ca

stвnca, ?i atunci toate dorin?ele min?ii ?i se vor оmplini! ?i vei cunoa?te

paradisul fericirii de cвte ori vei p?trunde cвte una din tainele lumii ?i

ale vie?ii!

?i zei?a se f?cu nev?zut?, l?sвnd оn urma ei o dвr? palid? de lumin?...

Оncepea s? se lumineze de ziu?.

Leonardo se trezi оnfiorat. Se gвndi la drumul chinuitor de greu pe care оl

chemase zei?a - ?i cu toate acestea parc? niciodat? nu se sim?ise atвt de

оnt?rit suflete?te ca acum.

Оn curвnd, ajunge s? fie cunoscut de tot mai mult? lume din Floren?a. Tot

mai mul?i florentini auzeau vorbindu-se de tвn?rul care mвnuia atвt de bine

sabia ca ?i penelul, st?pвnea un arm?sar aprig cu priceperea cu care

mвngвia coardele unei ?itere sau putea оndoi limba unui clopot cu aceea?i

mвn? cu care ?tia s? deseneze u?or farmecul unui surвs оngeresc.

Оntr-un tablou al pictorului Verrocchio, maestrul ?i dasc?lul lui Leonardo,

tвn?rul este rugat s? picteze un оnger. Elevul nu a оn?elat a?tept?rile: de

cum a fost expus? lucrarea, lumea a оnceput s? vin? оntr-un adev?rat

pelerinaj s? admire оngerul cu privire limpede ca seninul v?zduhului, cu

cвrlion?ii buclelor aurii, cu profilul fin al unui copila? neprih?nit,

оngenuncheat оntr-o atitudine ginga?? de adorare ?i aducвnd un moment de

luminoas? armonie ?i o raz? cald? оn atmosfera general? rece a tabloului.

Leonardo lucrase ?i o parte din peisajul de fond, оn care cerul luce?te ca

argintul, brazii par de bronz, iar la poalele lor se a?tern reflexele

catifelate ale apei cu o str?vezime de cristal. Mai zugr?viser? ?i al?i

pictori peisaje, dar nici unul nu se ar?tase pвn? acum a fi оndr?gostit de

peisaj оn sine, ci оl pictau ca fundal necesar compo?i?iilor ?i

portretelor. Este poate pentru prima dat? оn pictur? c? apare ceea ce se va

numi mai tвrziu sim?ul romantic al peisajului, aici, оn acest tablou unde

for?a unui peisaj оnc?rcat de sentiment apare asociat cu zugr?virea unui

moment sufletesc.

Proasp?tul me?ter din corpora?ia pictorilor florentini descoper? o lume

nou?. Descoper? ?inuturile de vis menite s? dea un nou impuls artei, iar

descoperitorul s? ajung? - cum spune Cerot - "creatorul peisajului modern".

A?adar, prima pictur? pe care ne-a l?sat-o Leonardo este cuprins? оn

singurul tablou al maestrului s?u Verrocchio.

Totul о?i r?spunde, totul se leag?, totul se une?te la el оntr-o armonie

vie. Arta оl оndeamn? s? traduc?, prin mijlocirea seduc?toarelor forme ale

frumosului, sentimentele cele mai ginga?e sau cele mai dramatice ale

omului. Оn acela?i timp оns? curiozitatea sa nepotolit? оl оmpinge s?

cunoasc? toate manifest?rile naturii, s? studieze cвt mai am?nun?it

structura tuturor fiin?elor, s? p?trund? cauzele adвnci ale tuturor

formelor vie?ii. Оn el tr?iesc, оntr-o armonie des?vвr?it?, doi oameni -

artistul ?i omul de ?tiin??. Unul caut? adev?rul оn sinteza artei, cel?lalt

оl caut? оn analiza fenomenelor. Artistul din el lucreaz? cu intui?ia ?i cu

imagina?ia, ceea ce оl va ajuta s? descopere ?i adev?rurile ?tiin?ei. Omul

de ?tiin?? din el lucreaz? cu observa?ia ?i logica, ceea ce оl va ajuta s?

оnf??i?eze adev?rurile artei. Arta оl cheam? spre lini?tita contemplare a

frumosului, ?tiin?a оl atrage spre vвrtejul vie?ii. ?i fericita оmbinare a

artistului cu omul de ?tiin?? оi va fecunda оntregul domeniu de crea?ie.

Оn paralel cu pictura studiaz? natura scoicilor ?i pe?tilor pietrifica?i,

cursul apelor, deseneaz? schi?ele unor ma?ini de r?zboi ?i chiar se

gвnde?te la un dispozitiv de zburat pentru om, se perfec?ioneaz? оn arta

muzicii ?i a sculpturii. Studiaz? apoi anatomia ?i mecanisnul complicat al

corpului omenesc, оncearc? s? p?trund? mecanismul cre?terii, al mersului,

al respira?iei, al vorbirii, al оn?elegerii.

De la studiul anatomiei trece firesc la observa?ii de fiziologie, iar de

aici, pe nesim?ite, la nota?ii de psihologie, alchimie, astrologie,

matematic?, arhitectur?.

Leonardo оi оnv??a pictura pe elevii s?i cu ajutorul fabulelor, pe care

apoi le comenta. "Omul trebuie s? оn?eleag?", оi оnv??a Leonardo, "c?

orgoliul ?i ignoran?a dau na?tere urii ?i r?ut??ii, a?a dup? cum,

dimpotriv?, оn?elegerea ?i cunoa?terea dau na?tere iubirii ?i crea?iei".

"Cu cвt cuno?ti mai bine, cu atвt iube?ti mai mult", spunea el. Contrar

Apostolului Pavel care spunea c? "?tiin?a vine din iubire", Leonardo

afirm? ?i dovede?te prin opera оntregii sale vie? c? "iubirea vine din

?iin??, iar cel ce ?tie pu?n iube?te pu?in".

"Nu uita?i niciodat?, оi оnv??a pe elevii s?i, c? iubirea este fiica

cunoa?terii, iar iubirea e cu atвt mai puternic?, cu cвt cunoa?terea este

mai temeinic?."

"A ?ti оnseamn? a prevedea, a putea ?i a ac?iona, оnseamn? a schimba fa?a

p?mвntului, a supune omului puterile naturii, a-i face via?a mai u?oar?

prin inven?iile tenicii, iar prin crea?ii de art? a i-o оnfrumuse?a.

Aceasta trebuie s? fie adev?rata religie a creatorului de art? sau de

?tiin??."

Religia lui Lenardo era religia muncii, str?duin?a continu? оntru c?utarea,

оnf?ptuirea ?i lauda acestei "Sfinte Teimi" a sa pe care o formau Adev?rul,

Binele ?i Frumosul. Legea superioar? a existen?ei umane este ac?iunea

creatoare prin care l?s?m оn lume o urm? dup? ce nu vom mai fi, o oper?

care prelunge?te existen?a ?i dup? moarte. F?r? acest continuu exerci?iu al

ac?iunii creatoare, spiritul se corupe, asemenea apei l?sate оn p?r?sire,

asemenea fierului neоntrebuin?at pвndit de rugin?.

Armonia arhitecturii suflete?ti a lui Leonardo da Vinci are drept temelie o

nesfвr?it? bun?tate. Оnc? la cвteva zeci de ani dup? moartea sa, biograful

Vasari consemneaz? p?rerea contemporanilor spunвnd c? "оn toate ac?iunile

lui Leorado ap?rea generozitatea." O bun?tate care lua uneori forme de o

ging??ie duioas?, alteori naive, considerate chiar ciudate. De pild?, оnc?

de pe cвnd era tвn?r, nu voia s? m?nвnce carne, socotind omorвrea unui

animal la fel de criminal? ca uciderea unui om, c?ci ?i omul, ?i animalul,

?i planta realizeaz? la fel minunea vie?ii. Se spunea c? uneori se oprea

din drum ca s? dea la o parte o rвm?, ca s? nu fie strivit? de pasul

trec?torilor, sau c? alteori cump?ra din pia?? porumbei pentru a le da

drumul din colivii, s? le redea libertatea. Ciudate gesturi de

generozitate, оntr-o epoc? vestit? prin cruzimi ?i asasinate!

Leonardo da Vinci s-a preocupat оn mod deosebit de redarea cвt mai

expresiv? a chipurilor omene?ti cu ajutorul gesticii ?i al mimicii, creвnd

tipuri reprezentative atвt оn compozi?ii, cвt ?i оn portrete ("Madona

Litta", "Madona Benois", "Doamna cu hermin?"). Pictorul о?i plaseaz?

personajele оn cadrul unui peisaj ciudat (o lume de vis cu stвnci selenare,

peste care plute?te o cea?? alb?struie, transparent?), urm?rind prin

aceasta accentuarea expresivit??ii lor. Prima lucrare оn care este folosit

acest peisaj caracteristic, "Sf.Ieronim оn pustie", constituie o

reprezentare sugestiv? a durerii solitare. Tehnica clar-obscurului a fost

aplicat? оn mod v?dit оncepвnd cu compozi?ia "Madona printre stвnci" (1483)

?i "Sf.Ana, Maria ?i Iisus" (1501-1502).

Compozi?ia frescei "Cina cea de tain?" (1495-1497), echilibrat? ?i оnscris?

оntr-un cadru de o mare simplitate, reprezint? desf??urarea dramatic? a

reac?iilor psihologice ale personajelor оn momentul tr?d?rii lui Iisus de

unul din discipolii s?i. Leonardo da Vinci a creat compozi?ii grandioase,

uneori pline de tensiune interioar? ("Adorarea magilor"), alteori agitate,

pline de dinamism, ca "B?t?lia de la Anghiari" (1503).

Capodopera artei sale portretistice este "Mona Lisa" ("Gioconda"). Pe o

figur? ginga?? ?i gвnditoare de tвn?r? femeie, pictorul a surprins surвsul

enigmatic ?i fascinant care oglinde?te fluiditatea vie?ii interioare a

modelului.

Оn lunile de iarn?, оn primele luni ale anului 1519, b?trвnul artist cu

trupul sl?bit ?i оnf??urat оntr-o hain? lung? оmbl?nit?, ve?mвnt necunoscut

dincolo de Alpi, simte apropierea sfвr?itului. Se prive?te оntr-o oglind?

?i vede un chip ruinat de om b?trвn. Iat? rezultatul unei vie?i de munc?

supraomeneasc?, iat? rezultatul unei vie?i de renun?are, a unei vie?i

оnchinate numai adev?rului ?tiin?ei, binelui, faptei, frumosului artei, a

unei vie?i jertfite viitorului omenirii! ?i оn timp ce о?i prive?te chipul

ce evoc? оntregul trecut de оnfrвngeri ?i umilin?i, cu mвna stвng? fixeaz?

оntr-o sanguin? (cea de la Torino, de?i dup? unii speciali?ti anterioar? ca

dat?) оnf??i?area venerabil? a cercet?torului care a pus temeliile atвtor

?tiin?e. Am?r?ciunea atвtor planuri mari neоnf?ptuite оi coboar? col?urile

gurii, privirile adвnci оnchid suferin?ele geniului neоn?eles de oameni,

iar cutele br?zdeaz? o frunte оnalt? ce ad?postise mintea cea mai

cuprinz?toare a omenirii.

Cu toate c? n?d?jduise s? aib? acea moarte lini?tit? pe care o d? omului "o

via?? bine folosit?" ?i con?tiin?a datoriei оndeplinite, ultimele sale zile

se scurg foarte agitate. Prin fa?a ochilor min?ii i se deap?n? оntreaga

via?? ?i de-a lungul acestei vie?i nu g?se?te decвt speran?e spulberate de

vremi ?i de oameni... Planuri m?re?e care n-au putut prinde fiin??, opere

mari neterminate sau ruinate... ?i ma?ina de zburat ce va fi оnf?ptuit?

abia peste patru veacuri de fiul unui popor-frate, popor despre care

Leonardo poate c? nu ?tia mai nimic... ?i aceste cinci mii de pagini r?mase

netip?rite, truda unei min?i pornite pe c?i оnc? neumblate de nimeni ?i

luminвnd z?ri neb?nuite, pagini sortite s? zac? veacuri оntregi,

necunoscute omenirii... Pr?bu?iri, numai pr?bu?iri, ?i toate acestea din

vina oamenilor... Dar poate c? ?i din vina lui, pentru c? оn оnapoiatele

оmprejur?ri ale prezentului, voise s? aduc? prea repede vremurile

viitorului... ?i pentru c? era cu neputin?? ca atвtea visuri mari s? fie

оnf?ptuite оnt-o singur? via?? de om... ?i omenirea, care va trebui s? se

c?zneasc? din nou, s? o ia de la оnceput, s? str?bat? iar??i de la cap?t

drumurile grele ?i chinuitoare ale atвtor cercet?ri... ?i lutul acesta

p?mвntesc, trupul acesta neputincios, care nu-i оng?duie, m?car acum, оn

ceasul al unsprezecelea, s?-?i pun? rвnduial? оn manuscrise... S? le poat?

transmite viitorului, s? le d?ruiasc? luminii, s? vin? оn ajutorul

omenirii...

Leonardo da Vinci a devenit de mult o figur? legendar?, un fel de erou

mitologic, оntrupвnd extinderea оnsu?irilor umane pвn? la limita

posibilului, setea de cunoa?tere a lumii оn toate direc?iile ?i prin toate

mijloacele, cufundarea оn necunoscut f?r? prejudec??i sau re?ineri.

Arta pe care a practicat-o printre multele sale preocup?ri a fost pentru el

mai pu?in o profesiune, dar mai ales modalitatea de a-?i exprima atitudinea

de d?ruire pasionat?, dragostea sa f?r? margini pentru cei din jur,

deschiderea f?r? rezerve fa?? de toate tainele lumii.

__________________________________________________________________